Ruj rosu .

Trupul ei cald il infiora . Cum putea exista un trup asa gingas, frumos si infidel totodata ? Trupul ei ii era infidel lui, chiar daca ea il iubea cu inima, cu trupul iubise mult mai multi iar el nu se numara printre ei . In sfarsit ajunsese si el in cearsafurile ei albe, in care multi barbati isi lasasera gandurile, necazurile, nevoile, poate chiar si visele. Buzele ei rosii il calmau, dar il si intrigau. Cum putea cineva sa aiba buze asa inselatoare si dulci ? Ii urmarea cu privirea linia corpului, perfecta si parca neatinsa de nimeni, ce se unduia sub privirile lui pline de dorinta nesfasiata de gandul ca altcineva atinsese pielea aceea moale si calda, prin care sangele pulsa cu mare intensitate sub privirea lui insetata . Privirile li se intalnira, in acelasi timp un val de caldura patrunzand in corpul fiecaruia . Degetul lui ii atinse piciorul, dandu-i fiori cu cat el se plimba mai mult pe pielea ei frageda si lipsita de inhibitii . Mana ei se avanta fara teama in parul lui. Toata dorinta lor se stinse intrun sarut amar, fara glas.
Perna,odata de un alb imaculat, avea acum pete rosii de ruj, un ruj scump.

Vara

Prescurtam sentimente zi de zi. Ne prefacem ca nu ne pasa de marea de caldura ce ne invadeaza corpul, de agitatia ce se prelinge sub ochii nostrii prea obositi de soare. Vara nu mai suporta avalansa de sentimente. Se stinge incet sub ochii nostri, scurgandu-se in fiecare zi mai mult. Dar stie ca se va naste din nou si din nou si din nou pana cand toata iubirea din lume va muri..pentru ca vara se hraneste cu iubire. Se hraneste cu pofta noastra carnala si sufleteasca, se hraneste cu fiecare atingere a mainilor, se hraneste cu noi si cu fericirea noastra . Marea ingheata zambetele pe fata noastra, ne uimeste cu durerea ei albastra, ne ascunde tot ce am iubit, dar e o poarta spre vara, spre iubire, spre feiricre...